Imagistica este esentiala pentru diagnosticarea bolii cailor biliare si este importanta pentru diagnosticarea afectarii hepatice localizate (de exemplu, abces, tumoare). Are o valoare limitata in diagnosticul bolii hepatocelulare difuze (de exemplu, hepatita, ciroza).
Ecografie
Un eco abdominal Cluj Napoca, efectuat in mod conventional pe calea transabdominala dupa o perioada de regim, ofera informatii despre structurile hepatice, dar nu si despre functii. Este cea mai sigura, mai sensibila si mai ieftina tehnica pentru imagistica sistemului biliar si, in special, a vezicii biliare. Ecografia este testul pentru:
- Screening pentru anomalii ale cailor biliare
- Evaluarea cailor hepatobiliare in caz de durere in hipocondrul drept
- Distinctia dintre cauzele icterice intrahepatice si extrahepatice
- Screening pentru mase hepatice
- Ecografie abdominala (calculi biliari)
Rinichiul, pancreasul si vasele de sange sunt, de asemenea, adesea vizibile pe o ecografie hepatobiliara. Ecografia poate masura dimensiunea splinei si astfel poate diagnostica splenomegalia, in favoarea hipertensiunii portale.
Dezvoltarea eco-endoscopiei face posibila, de asemenea, perfectionarea abordarii diagnostice pentru anomaliile hepatobiliare.
Ecografia poate fi dificila in prezenta gazelor intestinale sau in obezitate, iar rezultatele sunt dependente de operator. Endoscopia cu ultrasunete consta in introducerea unui traductor cu ultrasunete la capatul unui endoscop, ceea ce face posibila obtinerea unei rezolutii mai bune a imaginii, chiar si in prezenta gazului intestinal.
Calculii sunt hiperecogeni cu un con de umbra posterior, care se deplaseaza in functie de gravitate. Performanta de diagnostic a ultrasunetelor transabdominale este extrem de ridicata (sensibilitate >95%) pentru pietre >2 mm in diametru. Endoscopia cu ultrasunete poate detecta pietre de pana la 0,5 mm (microlitiaza) in vezica biliara sau in caile biliare.
Ecografia transabdominala si endoscopia pot detecta, de asemenea, namolul biliar (un amestec de particule si bila) sub forma de ecouri slabe, stratificate in partea in declin a vezicii biliare, fara un con de umbra.
O colecistita cauzeaza de obicei:
- Ingrosarea peretelui vezicii biliare ( > 3 mm)
- Revarsat perivesicular
- O piatra blocata in coltul vezicii biliare
- Durere la palparea vezicii biliare la trecerea sondei cu ultrasunete peste vezica biliara
Obstructia extrahepatica este indicata prin dilatarea cailor biliare. Canalele biliare apar pe ultrasunete transabdominale si endoscopie ca structuri tubulare anecoice. Canalul biliar principal are in mod normal un diametru de <6 mm, care creste usor odata cu varsta si poate ajunge la 10 mm dupa colecistectomie.
In functie de contextul clinic, dilatarea cailor biliare este practic patognomonica a obstructiei extrahepatice. In absenta conductelor dilatate, ultrasunetele pot sa nu detecteze obstructia incipienta sau intermitenta. Ecografia transabdominala poate sa nu dezvaluie nivelul sau originea obstructiei biliare (de exemplu, sensibilitatea pentru detectarea pietrelor majore ale cailor biliare este < 40%).
Cele mai focale leziuni hepatice >1 cm diametru, poate fi, de obicei, detectate prin ecografie transabdominala. De obicei, chisturile apar ca zone anecoice; leziunile solide (de exemplu, tumori, abcese) tind sa fie ecogene.
Carcinoamele apar ca o masa solida nespecifica. Ecografia este utilizata pentru depistarea carcinomului hepatocelular la pacientii cu risc crescut (de exemplu, cu hepatita cronica B, ciroza sau hemocromatoza). Deoarece ultrasunetele pot localiza leziunile focale, acesta poate fi utilizat pentru a ghida aspiratia si biopsia.
